Cum am învățat că cea mai proastă întrebare pe care adulții o pun unui copil este „Ce vrei să te faci când vei fi mare?”

Prima dată când am auzit-o eram încă la grădiniță și mi s-a părut foarte caraghioasă, cu atât mai mult cu cât persoana care mi-o adresase era serioasă și părea că aștepta un răspuns detaliat și bine pus la punct. Îmi amintesc cum am încercat cu mintea mea de atunci să mă imaginez la vârsta adultă, având răspunsul și punându-l în practică în viața mea de zi de zi, dar nu am putut.

Așa că am zâmbit și am spus: „Nu știu, da’ mie îmi plac oamenii, îmi place muzica, natura, fotografia…”

Am primit ca răspuns o expresie îngăduitoare a feței care voia să sugereze: „ești mică, mai ai timp să te dai pe brazdă!”

Au trecut anii și întrebarea s-a tot repetat.

În școala primară, văzând ce mutre acre primise răspunsul meu ca reacție până atunci, l-am adaptat în așa fel încât să implice aceste slujbe și meserii pe care toată lumea voia să le audă. Am păstrat totuși ceva din prima variantă și anume ideea ca ce îmi place mie să fie la baza a ceea ce voi face, astfel că răspunsul a devenit: „vreau să devin învățătoare, dansatoare, cântăreață, doctor, cercetător al naturii, fotograf…etc*

Pentru început, reacțiile au fost blânde, însă cu cât mă apropiam de finalul clasei a VIII-a, începusem să fiu acuzată de naivitate, indecizie și imaturitate, așa că m-am pus din nou pe a ajusta răspunsul. Asta presupunea să aleg o singură meserie pe care să o îmbrățișez fericită odată devenită adult și cam ăsta să fie drumul. Dar nu îmi reușea.

Cel mai obositor devenise la final de liceu, când pare-se din nou ar fi trebuit să știu răspunsul și din nou era treabă serioasă. Presiunea era cu atât mai mare cu cât oricine altcineva din jurul meu știa clar și răspicat cum va arăta viitorul său, iar ceea ce știam eu era că nici măcar nu aveam habar cine sunt darămite unde mă îndrept.

Ajunsesem să cred că e ceva în neregulă cu mine. Cum de alții știu ce vor fi iar eu nu? Care e problema cu mine?

Din nou au trecut anii și, deși nu mi-am răspuns niciodată la întrebarea asta cu care e problema mea, în mine au rămas mici firimituri ale ideii că ceva nu e la locul lui în ceea ce mă privește. Pe lângă asta, încă de pe la final de generală începusem să plec urechea la gura lumii și să îmi zic mie că va trebui să am doar o meserie, ca tot omul. Una și bună.

Și pentru că asta nu a specificat nimeni, când a fost vorba de angajare pe piața muncii mi-am găsit scăparea în a îmbrățișa pe rând câte una: mi-am luat atestat de fotograf și o perioadă am activat ca fotograf profesionist, apoi m-am angajat ca desenator, apoi am pornit-o pe cont propriu ca artist independent fără să simt vreodată că mi-am găsit împlinirea. Și ce de comentarii am auzit în tot acest timp, din partea apropiaților chiar: „dar de ce nu te hotărăști și tu odată?”, „de ce nu faci și tu ca toată lumea și să îți găsești locul?” etc. Ei vorbeau despre ce trebuie, eu despre împlinire.

Deși vocea fetiței de la grădiniță nu s-a pierdut, cea care știa că întrebarea e caraghioasă și important e ceea ce-ți place, adunate de-a lungul anilor, toate vocile astea critice din jurul meu ușor-ușor mi s-au infiltrat în gânduri și de acolo în viață lăsându-mă la mai bine de 30 de ani dezorientată, neștiind încotro să o apuc.

A început o luptă interioară între cine ar fi trebuit să fiu și cine sunt de fapt. Ceilalți se țineau tare, susțineau că sunt egoistă visând la împlinire, să fiu mai modestă, să ai o slujbă este foarte bine. Ce e cu atâtea pasiuni? Cu atâta idealism? Ceva din mine zicea nu și nu.

Finalul a venit când mi-am spus pentru prima oară că sunt în regulă, că toate pasiunile mele fac parte din mine și renunțând la una, nu aș fi fost împlinită.

 

Arina Angelescu – Preşedinte

Seeding Knowledge Foundation

Articol publicat pe http://www.republica.ro în data de 06.05.2017

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s